nu mai trăiesc pentru idei antrenante
oricum viața a luat-o razna
înaintea gândurilor
fără să-i pese de oferta atâtor anticipații
promisiuni
și idealuri
cum nu mai trăiesc nici pentru liniște
siguranță
confort
pândind ca schimbarea să nu mai evadeze
deschizând cutia Pandorei
peste inerția unui cer tern
veșnic senin
mai trăiesc doar pentru sentimente
pentru că ele au aripi și mă înalță
mă fac mai mult decât sunt
îmi luminează colțuri întunecate
îmi induc neliniști
frământări
vise în realitatea zilelor și nopților trăite
si e un timp numai bun pentru sentimente, cel in care sentimentele, ruginii, inca se-agata de ram si de inima. un timp amagitor, aflat intre pasiunea verii si caderea-adormire inghetata.
RăspundețiȘtergere