primăvara râsetelor tale
cu triluri, culori limpezi și cascade
toamna mi-o dezmiardă să mi-o scalde
în lieduri, doine de demult și în balade
inima îmi bate scânteind
în ritmul vieții tale iradiind spledoare
cu flori înmiresmate pe dealuri și câmpii
că nu mai știu de-i răsărit ori e apus de soare
și-n clipele care urmează să mă aibă
c-o fi s-adorm, c-o fi să mă trezesc
m-alint și uit că sunt o carte încheiată
pe care ți-o dedic să-ți mulțumesc
pe care ți-o dedic să-ți mulțumesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu