sufletul mi-e fulger
globular
care din lutul meu și-a făcut
cagulă
s-a autoferecat în lanțuri de ADN
uman
să mă plămădească celulă cu celulă
m-a animat lăuntric să mă poarte-n
stele
cataractă oarbă pe povârniș de
timp
a pus simțiri în mine cu senzori
de durere
și contradicții care mă prind contratimp
de ce se-ascunde temporar în mine
călătorindu-se într-un bagaj
ascuns
taina asta o ține pentru sine
stinsă amintire ce mi-e de
nepătruns
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu