Intră toamnă la mine în casă,
rămâi încălțată, n-am protocol,
pune-ți culorile oriunde, nu-mi pasă,
la mine-i deranj, dacă dai un ocol.
Scoate-ți voalul că e tot numai rouă,
iar vântul ți-l lasă colo-n cuier,
în baie poți pune norii să plouă
și vino-mi alături din vinu-ți să bem.
Când vom fi amețiți, vom servi poezie,
ai atâtea rime ce pot să-ți culeg,
cu seducția ta și-a mea fantezie
cânta-vom s-audă universul întreg.
Mai apoi eu mă culc în gândul tău moale,
dar tu când pleci să nu mă trezești,
lasă-mi ferestrele deschise spre soare
să te-aud suspinând că și tu mă iubești
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu