vineri, 20 septembrie 2013

Întâlnire cu toamna


am o nouă-ntâlnire cu toamna
în fiecare an mă seduce-apoi pleacă
și-mi lasă pustie veranda
mă pătrunde cu frig și inima-mi seacă

m-o plimba iar prin livezi și prin vii
printre pomi, peste lacuri, prin iarbă
cocktail din tristeți și din bucurii
îmi va da să beau, din vorbă în vorbă

va turna peste mine salbe de ploi
cu flori și fructe îmi va face pe plac
mimând din buze nostalgicul „noi”
va rupe din mine încă un an

dar tot o iubesc ingrată cum e
cin' să-mi mai cânte sub cer colorat
să-mi răscolească frunzele-n dune
când își face din ele strai decoltat

3 comentarii:

  1. SUPERBE VERSURI ,ASA CUM DE ALTFEL NE-ATI OBISNUIT !
    MULTUMIRI MAESTRE !

    RăspundețiȘtergere
  2. MINUNAT BLOG!.. FRUMOASE VERSURI !
    CU ADMIRATIE ,REVERENTA !

    RăspundețiȘtergere
  3. Îți mulțumesc Victoria, ție și deopotrivă prietenilor tăi.

    RăspundețiȘtergere