Întâlnire cu toamna

am o nouă-ntâlnire cu toamna

în fiecare an mă seduce-apoi pleacă

și-mi lasă pustie veranda

mă pătrunde cu frig și inima-mi seacă

m-o plimba iar prin livezi și prin vii

printre pomi, peste lacuri, prin iarbă

cocktail din tristeți și din bucurii

îmi va da să beau, din vorbă în vorbă

va turna peste mine salbe de ploi

cu flori și fructe îmi va face pe plac

mimând din buze nostalgicul „noi”

va rupe din mine încă un an

dar tot o iubesc ingrată cum e

cin' să-mi mai cânte sub cer colorat

să-mi răscolească frunzele-n dune

când își face din ele strai decoltat